De ce este importantă economia socială și cum te poți implica

Economia socială apare într-o societate în care problemele comunităților nu sunt în totalitate rezolvate de sectorul public sau privat. Astfel, în căutarea unor soluții noi la probleme sociale, economice sau de mediu apar diferite forme de organizare cum ar fi: cooperativele, asociațiile, fundațiile sau întreprinderile sociale.

Obiectivul principal al economiei sociale nu este profitul, așa cum se întâmplă în cazul economiei de piață, ci îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de noi oportunități pentru persoanele vulnerabile sau pentru membrii comunității care nu au acces la suficiente resurse pentru a se dezvolta.

Una dintre cele mai întâlnite forme de organizare ce are ca scop creșterea nivelului de trai este întreprinderea socială, iar aceasta poate fi regăsită în diferite sectoare de activitate. Deși întreprinderile sociale pot fi și mari și mici, și furnizează servicii sau oferă produse diferite, se aseamănă prin câteva caracteristici:

- Îndeplinirea obiectivelor sociale este mai presus decât obținerea de capital

- Implicarea actorilor sociali pe baza solidarității și responsabilității sociale

- Comuniune între interesele membrilor întreprinderii și interesul comunității Independența față de autoritățile publice

- Investirea profitului pentru dezvoltarea obiectivelor sociale

- Ajută la creșterea productivității și competitivității pe piață sprijinind obiectivele sociale stabilite prin politicile guvernamentale

- Dezvoltă societatea prin includerea tuturor membrilor interesați și categoriile vulnerabile

Lansează inițiative în comunitate pentru rezolvarea problemelor locale

În 2015, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 219 privind economia sociala, având drept scop stimularea dezvoltării unui model alternativ de incluziune sociala a grupurilor vulnerabile.

Definiția economiei sociale Conform art. 2 din Legea nr. 219/2015, economia sociala reprezintă ansamblul activităților organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivități și/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creșterea gradului de ocupare a persoanelor aparținând grupului vulnerabil și/sau producerea și furnizarea de bunuri, prestarea de servicii și/sau execuția de lucrări. Economia socială are la bază iniţiativa privată, voluntară şi solidară, cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitului către asociaţi.

Mai exact, conform articolului 4, din legea nr 219/2015

Economia socială se bazează pe următoarele principii:

a) prioritate acordată individului şi obiectivelor sociale faţă de creşterea profitului;

b) solidaritate şi responsabilitate colectivă;

c) convergenţa dintre interesele membrilor asociaţi şi interesul general şi/sau interesele unei colectivităţi;

d) control democratic al membrilor, exercitat asupra activităţilor desfăşurate;e) caracter voluntar şi liber al asocierii în formele de organizare specifice domeniului economiei sociale;

f) personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune şi independenţă faţă de autorităţile publice;

g) alocarea celei mai mari părţi a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivităţi sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor.

Dezvoltarea organizațiilor dedicate economiei sociale crește de la an la an, devenind un important pilon în crearea locurilor de muncă. O mulțime de asociații și fundații, bazate în mare parte pe voluntariat, devin factori vizibili în comunitățile lor, reușind să contribuie la dezvoltarea economică și incluziunea socială din România.

Având în vedere contextul pandemiei COVID, multe dintre grupurile vulnerabile au avut de suferit mai mult decât în anii precedenți. Organizațiile non-guvernamentale au reușit să obțină rezultate în această perioadă accesând fonduri speciale și bazându-se pe susținerea comunităților.

Ne dorim cu toții performanță și servicii performante fie că vorbim despre educație, sănătate sau mediul înconjurător. Dar o comunitate poate progresa dacă implicarea activă se realizează prin intermediul fiecărui cetățean și prin efortul tuturor de a consolida activitățile întreprinderilor sociale.

Dezvoltarea economiei sociale este benefică pentru fiecare cetățean. Pentru a susține activitatea ONG-urilor și a întreprinderilor sociale există o serie de acțiuni pe care le poate întreprinde o persoana fizică sau juridică.

· Completarea formularului 230 prin care orice contribuabil poate alege să redirecționeze până la 3.5% din impozitul pe venit către organizațiile neguvernamentale

· Persoanele juridice - companii - pot direcționa până la 20% din impozitul pe profit către organizațiile neguvernamentale.

· Oferirea de informații și consiliere financiară, juridică și project management și alocarea de resurse utile de învățare pentru cei care activează în domeniul economiei sociale

· Voluntariat pentru a susține misiunea și obiectivele întreprinderii sociale

· Donații lunare sau periodice sau achiziționarea produselor sau serviciilor oferite de ONG / întreprinderea socială

· Promovarea activității și misiunii acestora în rândul grupului social apropiat și a comunității

BCR Social Finance sprijină inițiativele și proiectele cu impact social prin finanțări de până la 600.000 RON cu garanție oferită de Fondul European de Investiții. Află mai multe detalii aici

Conform „Barometrul Economiei Sociale: Evoluția economiei sociale și a întreprinderilor sociale în România”, până în martie 2021 s-au atestat 1642 de întreprinderi sociale și de inserție. Dinamica de înființare este influențată și de perioadele în care se acordă finanțări europene, însă la aceasta se adaugă și interesul crescut pentru cauzele sociale și schimbarea pe care o dorește fiecare în societate.

Sursa: Registrul Întreprinderilor sociale atestate ANOFM, martie 2020, Barometrul Economiei Sociale

De asemenea, conform datelor acestuia, în toate județele din România există cel puțin o întreprindere socială atestată, media națională fiind de 35 de întreprinderi pe județ. Cea mai mare densitate 229 se înregistrează în județul Alba, urmat de Cluj cu 137 de întreprinderi sociale atestate, Dolj 109, Iași 89, Maramureș 83 și Prahova 63. Județele cu un număr mare de întreprinderi sociale atestate sunt cele caracterizate fie de pre-existența unui sector puternic și inovativ al serviciilor sociale (caracterizat inclusiv de existența unor întreprinderi sociale atestate), precum Alb, Cluj, Iași sau Maramureș, fie /și a unui sector economic relativ puternic precum Prahova sau Dolj.

Întreprinderile de economie sociala respondente la Barometru, în cea mai mare parte, nu au beneficiat de măsurile de sprijin prevazute de legea economiei sociale.

Mai puțin de 1 din 10 întreprinderi au beneficiat de vreo măsură de sprijin din cele prevăzute de lege.

· 8.7% din întreprinderile chestionate au beneficiat de Programe de finantare / ajutor de stat destinate întreprinderilor de economie socială

· 6.7% au beneficiat de alte facilități scutiri de taxe și impozite acordate de autoritățile administrației publice locale, în condițiile legii.

· 5.6% au beneficiat de subvenționarea locurilor de muncă / cheltuielilor cu forța de muncă în întreprindere prin Legea 76/2002.

· 3.6% au beneficiat de programe de finanțare / ajutor de stat destinate întreprinderilor din fonduri naționale.

· 3.6% au beneficiat de atribuirea unor spatii și/sau terenuri aflate în domeniul public al unităților / subdiviziunilor administrativ-teritoriale.

· 1.5% au beneficiat de subvenționarea serviciilor sociale furnizate grupurilor vulnerabile angajate în întreprindere.

· 1.5% au beneficiat de măsurile prevăzute pentru unitățile protejate autorizate în Legea 448 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

· 1.0% au beneficiat de furnizarea de servicii / produse către autoritati publice - participarea la proceduri de achiziții publice.

· 1.0% au beneficiat de Planul județean de inserție socio-profesională.

· 1.0% au beneficiat de sprijin in promovarea produselor realizate și/sau furnizate, serviciilor prestate ori lucrărilor executate în comunitate, precum și in identificarea unor piețe de desfacere a acestora.

· 0.5% au beneficiat de Participarea la proceduri de achiziții publice speciale - clauze sociale, contracte rezervate - întreprinderi sociale, întreprinderi sociale de inserție, unități protejate.

· Nici o întreprindere nu a beneficiat de ceea ce prevede legea economiei sociale ca Sprijin în promovarea turismului și activităților conexe acestuia, prin valorificarea patrimoniului istoric și cultural local.

Este necesară dezvoltarea și diversificarea surselor de finanțare disponibile întreprinderilor sociale, atat în faza de start-up cât și în faza de dezvoltare. Pentru acest lucru, e nevoie sa avem instrumente adaptate întreprinderilor sociale (disponibile deja celorlalte IMM-uri), iar BCR Social Finance vine în întâmpinarea acestor nevoie cu o serie de finanțări personalizate și flexibile în funcție de specificul activității.